Trăirile mele de mamă a unui copil cu nevoi speciale la un concurs paralimpic internaţional
GALERIA FOTO SE GĂSEȘTE LA SFÂRȘITUL ARTICOLULUI
Tot textul acesta l-am scris doar cu gândul la mamele și taţii de copii cu nevoi speciale. Stiu că e greu, ca un munte pe care îl cari în piept de greu și care te apasă și te lasă fără suflu la fiecare mișcare. Dar noi ne-am obișnuit să respirăm greu, e un nou normal.
Am încercat timid să redau din trăirile mele din postura veșnicului salvator, din postura de mamă terapeut, din postura de „doar mama” și din cea de mama de copil la para-atletism.
Îmi doresc ca acest text să dea o fărâmă de speranță. Câte lucruri a adus para-sportul pentru mine, ca mamă de copil cu nevoi speciale, nu putea aduce nici cea mai bine pregătită echipă de psihoterapeuți.