Despre cum a învins Eduard paralizia cerebrală cu ajutorul Miofibrotomiei Subcutanate pe Etape după metoda profesorului Ulzibat.
Eduard Andrei s-a născut în Braşov, în 2011, la 34 de săptămâni, după o sarcină frumoasă şi fără probleme. Travaliul a debutat dimineaţa în jurul orei 11, iar la 17.15 aveam să-l cunoaştem pe leuţul nostru luptător! Am apucat să-l văd pentru scurt timp şi să-i mângâi căpşorul mititel pentru că apoi să îl ducă la Terapie Intensivă.
Când încă aşteptăm să fiu transferată în salon, am rugat o asistentă să-i facă nişte poze cu telefonul meu, ca să îl poată vedea şi tăticul lui. S-a întors după câteva minute cu nişte poze în care apărea cu insistenta aceeaşi umbră la nivelul sternului. Am întrebat-o ce este şi mi-a zis că probabil e o umbră datorată felului în care fost făcută poza.
Am avut voie să-l vizitez la ora 21 iar când am ajuns la Terapie Intensivă l-am văzut pierdut în incubatorul acela care părea uriaş; plângea, micuţul de el. Impropriu spus plângea… că era aşa mititel că nici asta nu avea putere să facă. M-am apropiat de incubator şi am început să-i vorbesc. Nu ştiu cât din ce vorbeam eu se auzea acolo la el, dar s-a liniştit.
La câteva zile după naştere, pentru că eram întâmplător acolo la un schimb de ture între asistente, am aflat şi ce era umbra aceea: “detresa respiratorie”. Am reuşit atunci să vorbim cu neonatologul, care ne-a explicat că au tot ce este nevoie că aparatura pentru a-l pune pe picioare. Ne-a explicat tot ce va trebui să facem după ce ne externam ca să ne asigurăm că totul este ok.
