Anumite probleme, precum o fractură, probleme de vedere, etc., sunt foarte evidente. Alte probleme, cum ar fi cele de integrare senzorială nu sunt așa evidente, dar se manifestă la mulți copii, fie că aceștia sunt în evidența medicilor cu anumite patologii, fie că nu au vreun diagnostic.
Integrarea senzorială se manifestă ca un automatism la majoritatea oamenilor, deci suntem tentați să ni se pară ceva firesc, așa cum ni se par firești și bătăile inimii sau digestia.
Dacă nu sunt severe, deficiențele de procesare senzorială nu sunt observate de cei ce nu au o pregătire în domeniu. Chiar și mulți medici se focalizeză pe afecțiuni și de multe ori nu recunosc problemele de integrare senzorială. Nici cadrele didactice nu au informații pentru a identifica aceste probleme. Părinții în schimb, își observă copilul tot timpul, cel mai probabil văd problema, dar fără cunoștințe despre sistemul nervos, nu înțeleg ce se întâmplă cu copilul lor.
Sistemele vestibular și proprioceptiv oferă tonusul muscular care menține corpul armonios și energic. Copilul cu deficiențe de integrare senzorială are de cele mai multe un tonus muscular scăzut, lucru care îl face să pară firav, neputincios. El consumă o cantitate mare de energie doar pentru a-și ține capul drept sau pentru a sta în picioare.
Acest copil trebuie stimulat zilnic. Ideal ar fi să fie evaluat de un specialist care să realizeze un plan individualizat de intervenție în funcție de vârstă, caracteristici și diagnostic.
Însă și acasă pot fi făcute exerciții ce sunt la îndemâna părinților și nu necesită investiții financiare majore. Iată câteva sugestii:
Desigur sunt importante și activitățile de stimulare tactilă:
- Jocuri cu diverse texturi: nisip kinetic, spumă de ras, plastilină, obiecte țepoase, aspre ori pufoase etc.
- Periaj pe membrele superioare și inferioare.
Toate activitățile descrise contribuie la o mai bună integrare senzorială rezultând o dezvoltare senzo-motrică cât mai aproape de specificul vârstei.
Grafica: Anca Mateescu
