Timpul, pe înțelesul unui copil cu dizabilitate intelectuală

De-a lungul vremii am încercat diferite metode și jocuri prin care să  îi putem vorbi Olgăi, pe înțelesul său, despre timp. Am folosit întotdeauna metode vizuale. Ca și în cazul altor noțiuni abstracte, ne lovim de lipsa de limbaj verbal iar singurul feedback pe care ne putem baza este cel fizic- atunci când indică ziua potrivită sau când lipește magnetul la locul potrivit.

Ambele centre de terapie pe care le-a frecventat, Don Orione și Covorașul fermecat, au lucrat cu ea ancorarea în timp, folosind în fiecare zi calendarul clasei. Am continuat și acasă, personalizat, aceeași metodă, însă aplicată la ceea ce invață Olga.

Acestea sunt câteva dintre metodele încercate cu (un moderat) succes.

UPDATE Ianuarie 2021:

Prietena noastră, Alina Voinea, de la Cere un manual, proiectul care elaborează, publică și militează pentru manuale adaptate copiilor cu CES, tocmai a publicat un calendar destinat copiilor cu CES, pentru a-i ajuta pe aceștia să învețe mai ușor ancorarea în timp. Ne plac mult pictogramele cu “ziua mea” & “merg la mare”

Calendar simplificat

Pentru început, ne-am folosit de un eveniment important pentru ea, pe care l-am raportat la trei felii de timp: ieri, azi, mâine. În cazul nostru, este vizita la mătușa Anca. La început foloseam o poză a Ancăi, acum am trecut doar la numele scris. Am pus acest grafic la îndemâna sa. Olga trebuie să lipească câte un abțibild în dreptul fiecărei zile, dimineața.

Calendarul anual

Iubim aceste calendare, cu câte o reproducere a unei picturi pe fiecare pagină. Misiunea Olgăi este de a lipi zilnic câte un abțibild sau de a colora căsuța curentă. Scopul e să înțeleagă trecerea timpului într-un fragment de timp mai lung. De folos ar fi și ca în zilele cu evenimente importante pentru ea să lipim o imagine corespunzătoare.

Calendarele se găsesc pe Antic ExLibris.

Timp și istorie

Cum îi explici unui copil cu cerințe educaționale speciale că nu te poți întâlni cu Vivaldi la magazinul din colț sau că Beethoven nu trăia când erai tu mic?  Cu cât mai îndepărtat evenimentul în timp, cu atât mai abstract devine și, în consecință, mai greu de înțeles.

Am ales câteva evenimente recente și importante din viața Olgăi, am printat fotografiile. Pe spatele fiecăreia am lipit o bandă magnetică. Pe cât posibil, le grupăm pe axa timpului în raport cu distanța față de cel mai recent eveniment.

În locul unei table magnetice, se poate folosi o planșă de plută, o coală mare de hârtie și câteva piuneze.

Fotografiile din partea superioară a graficului le vom înlocui, pe măsura ce apar evenimente noi. În același fel, cele cu Vivaldi și Beethoven vor fi înlocuite cu evenimente sau personalități despre care învată.

Un ceas analogic

Ceasul acesta clasic, cu limbi si cifre colorate, a bucurat-o mult pe Olga. Îi povestim „clasic”: când limba mică e la 2, atunci e ora două”. Pentru minute, legăm lecțiile de matematică, acolo unde învățăm a număra până la 15,  conceptul de mai mult- mai puțin și cel de întreg, jumătate și sfert ( cu mere,  cu hârtii decupate, cu plastilină, etc).

Am obesrvat că pentru genul acesta de informații, abstracte, nepalpabile, un copil cu afectare cognitivă mare are nevoie de mult timp pentru a le înțelege. Dar ceea ce ajută cu adevărat este consecvența și a avea la îndemână instrumentul, informația. Pentru a o putea accesa ori de câte ori se gândește la ce a învățat sau ceva în legătură. Mai cu seamă dacă este un copil nonverbal.