Cum îşi împarte timpul un părinte între cerințele copilului cu nevoi speciale şi cele ale copilului tipic?
Sunt mama a doi copii: minunea mea, Diana, o fetiţă foarte înţeleaptă şi empatică şi un miracol medical, Amma, care aduce în viaţa noastră multă provocare şi noutate. De ce miracol medical? Pentru că Amma e diagnosticată cu o condiţie genetică rară, cu implicaţii neurologice, Incontinentia pigmenti, asta însemnând mult timp dedicat recuperării sale terapeutice.
Otilia Mantelers este Pareting by Connection Instructor, trainer de Playful Parenting și specialist în joaca terapeutică cu copiii de la 0 la 10 ani. Am ascultat-o în nenumarate ocazii vorbind despre cum ne putem reconecta cu cei mici, pe care, din pacate, îi “pierdem” pe drum: suntem mereu prea obosiți, prea ocupați cu lucruri de oameni mari, prea stresati ori prea triști. Așa încât mi s-a părut a fi cea mai potrivită persoană pe care sa o întreb: ce pot face să mă reapropii de copilul meu tipic, de fratele copilului meu cu nevoi speciale? Simt că suntem departe unul de celălalt de când sunt atât de concentrată pe terapii, grafice și progresele copilului cu dizabilități. Vreau să știu ce este în sufletul lui și să îl ajut. Vreau să fiu și mama lui, numai ca nu mai stiu cum! Iată, mai jos, răspunsurile Otiliei: