Tedy Necula: „Felul în care te raportezi la propria experienţă poate schimba şi opinia celor de lângă tine”

Tedy Necula este regizor de film. Mulţi îl cunoaştem încă de pe vremea când juca în filmul lui Radu Gabrea, Noro (2002). Experienţa aceasta l-a dus, încetul cu încetul, spre regie, aşa încât, astăzi, Tedy Necula produce filme inspiraționale la Filmărie.  Însă dincolo de aceasta, Tedy Necula este şi speaker inspirational le vorbeşte oamenilor despre „pot”, despre cum îşi pot găsi resorturile interioare să meargă mai departe, învăţând să se asculte pe sine, întâi de toate. Tedy Necula nu este o persoană cu dizabilităţi, este un om care nu stă pe loc şi care îi motivează şi pe ceilalţi să nu o facă.

 Supereroi printre noi: Tedy Necula, voi începe cu o întrebare care nu îmi dă pace în ultima vreme: crezi în schimbările pe care le produc „lucrurile mici”?

Tedy Necula: Da, absolut! Ele, oricum, sunt înlănţuite fără să ştim noi, de sus, dar când le şi prindem într-un concept… atunci devine interesant. La ce mă refer: iată, de exemplu, pe facebook, vezi că lumea începe să dea share unui video de un anumit tip. Cu lucruri care sunt, în principiu, mici. Însă ele devin mari distribuindu-le. Aşadar, cred în lucrurile mici, cu condiţia ca ele să nu rămână izolate. Pentru că ele se întâmplă, e adevărat, dar dacă le dai mai departe, precum poveştile împărtăşite, capătă o altă amploare. Se adună, se multiplică şi influenţează pozitiv alte lucruri, mai mici, mai mari…

Continue Reading →

Prima zi în clasa I. Eșec total!

Ce părinte nu are emoții când copilul său începe un nou an școlar, mai ales în primii ani de școală? În cazul copilului cu autism, prima zi în clasa I e foarte grea, acesta fiind nevoit să facă față schimbărilor majore și atâtor stimuli nemaiîntâlniți până la acel moment.

Și pentru noi, integrarea școlară a reprezentat un stres major. În clasa pregătitoare, George a avut norocul de a avea o învățătoare tânără, deschisă provocărilor, doamna Dana Damian, aceasta făcând față cu brio comportamentului atipic și imprevizibil al fiului meu. Ba mai mult, a reușit să-i facă pe copiii din clasă să-l iubească și să-l protejeze ori să-l includă în jocul lor.

Continue Reading →

Joyplace- un loc de joacă accesibilizat, pentru toți copiii

loc joacă copiiUn grup de părinți și asociații umanitare din București și-au văzut visul împlinit:  au amenajat Joyplace – primul loc de joacă interior pentru copiii cu dizabilități. Joyplace este un loc de joacă  şi bucurie, un loc destinat tuturor copiilor, tipici sau cu nevoi speciale. Asociația “Vreau și Eu să Merg” și Asociația Umanitară Marta Maria, înființate și conduse de părinți ai unor copii cu dizabilități, sunt cele care au implementat acest proiect prin grantul Adobe Foundation, în colaborare cu Direcția generală de asistență socială București.

Spaţiul de joacă este o continuare firească a campaniei de conștientizare privind copiii cu dizabilități şi acceptarea lor în societate “Toți copiii sunt copii”. Pentru că toți copiii au dreptul la joacă și la șanse egale, indiferent de condiția fizică.

Am stat de vorbă cu trei dintre cele şapte mămici care au pus la punct acest proiect – Carmen Mustaţă, Adela Antoniu şi Carmen Constantin. 

Continue Reading →

Adiță și Andu

header-gce

 

Autor: Prof. înv. primar Drăguța Stroe, Școala gimnazială nr.23 “Constantin Brâncoveanu”, Constanța:

Oare ce simte o mamă când află că pruncul pe care îl are nu este ca ceilalți copii? Timpul trece, copilul crește, trece prin tratamente dureroase și ajunge la momentul integrării în colectivitate. Aici apare o problemă: părinții și-ar dori integrarea într-o grădiniță sau școală obișnuită, dar educatoarele sau învățătoarele refuză. Scuza? “Îi va deranja pe ceilalți!” La fel s-a întâmplat și cu Adiță. După ce mama a încercat la mai multe grădinițe, a reușit să găsească o educatoare cu inima mare. A urmat apoi includerea lui în școală (se întâmpla în 2001, când includerea copiilor cu nevoi speciale în școlile de masă era o necunoscută în învățământul românesc). Mama m-a rugat să-l iau în clasă. Nu știam ce mă așteaptă, dar i-am spus că voi încerca.

Continue Reading →