TEHNICA BOWEN

Tehnica Bowen se bazează pe teoria conform căreia, odată ce s-a realizat relaxarea totală a corpului, se activează abilitatea proprie organismului de a redresa orice problemă a corpului şi a minţii, prin readucerea acestora la echilibru şi armonie.

Terapia constă într-o formulă de reechilibrare neuromusculară, care lucrează atât prin sistemul nervos, la nivel structural şi muscular, cât şi prin sistemul circulator şi limfatic.

Deşi este o formă de manipularea corporală, nu derivă şi nici nu este similară nici unei alte modalităţi de abordare fizică, precum masajul, chiropraxia, acupunctură sau presopunctură.

Există câteva teorii cu privire la felul în care acţionează Tehnica Bowen.

Una dintre acestea, sugerează că “mişcările” Bowen stimulează proprioreceptorii şi fibrele senzoriale ale sistemului nervos periferic. Proprioreceptorii asigură percepţia asupra poziţiei şi mişcării corpului şi se găsesc în ţesutul conjunctiv, muşchi, tendoane, ligamente.

Un anumit tip de receptor şi în particular nociceptorul, joacă un rol foarte important în eficienţa tratamentului Bowen. Nociceptorii sunt amplasaţi în aproape toate ţesuturile corpului, dar sunt foarte numeroşi în fascie, o membrană de ţesut fibros care înfăşoară, înconjoară, susţine şi ridică muşchii, ţesuturile şi organele corpului. Fascia crează un spaţiu între fiecare grup de muşchi, muşchi individuali şi fibre individuale, până la nivel microscopic, permiţând o mişcare optimă şi sănătoasă a fluidelor către toţi muşchii şi toate articulaţiile corpului.

Când apare o leziune a corpului, nociceptorii transmit un răspuns reflex, de-a lungul fibrei aferente, până la talamus, localizat în creier. Această informaţie este mai apoi prelucrată de cortex şi ulterior transmisă înapoi, prin intermediul diferitelor fibre, la locul traumatizat, pentru a începe procesul de vindecare, prin contractarea muşchilor şi începerea procesului inflamator în zonă.

Dacă durerea persistă o lungă perioadă de timp, fascia rămâne contractata spre a proteja zona dureroasă, cauzând astfel disfuncţii sau restricţii de mişcare ale ţesuturilor înconjurătoare.
Chiar după ce osul s-a vindecat, continuăm să şchiopătăm, deoarece fascia restricţionează mişcările şi continuă să-şi păstreze forma.

Cu fiecare mişcare Bowen, fascia este angrenata şi “deranjată” pentru scurt timp, dar nu este deplasată prin forţă. Când aderenta fasciei este diminuată iar ţesutul conjunctiv cicatrizat se înmoaie şi se contractă, fascia îşi reduce contracţia. Structurile musculo-scheletale devin capabile să-şi mărească capacitatea de mişcare şi să-şi folosească tot potenţialul de forţă şi în plus, nervii, vasele de sânge şi nodurile limfatice situate în aceste ţesuturi relaxate, funcţionează optim.

Prin întinderea fibrelor de colagen şi modificarea formei ţesutului conjunctiv, realizate de mişcările Bowen de mică intensitate, nociceptorii aflaţi în fascie şi ţesut conjunctiv sunt stimulaţi să transmită un impuls de neagresiune prin sistemul nervos central, la cortex, iar cortexul recunoscând această informaţie, iniţiază procesul de vindecare pentru această etapă reparatorie. Se va transmite un mesaj, prin fibrele aferente, pentru înlăturarea inflamaţiei şi relaxarea fibrelor musculare şi a ţesutului conjunctiv.

O EXPLICAŢIE ALTERNATIVĂ

Mişcările Bowen activează următoarele mecanisme de auto-vindecare:

Reflexul de contracţie – majoritatea mişcărilor se realizează la origine, pe inserţia sau pe corpul muşchilor, unde sunt localizaţi receptorii celulelor Golgi, informând sistemul nervos despre starea de tensiune, alungirea sau contracţia ţesutului musculo tendinos. Aceşti receptori sunt stimulaţi în timpul mişcărilor de “solicitare” şi “rolare” ale tehnicii Bowen. În cazul unui circuit durere – muşchi – spasm, putem întrerupe acest cerc vicios prin schimbarea stimulilor primiţi de sistemul nervos.

Proprioreceptorii articulaţiilor – toate mişcările executate în jurul unei articulaţii afectează direct articulaţia, capsula şi ligamentele, care sunt puternic inervate cu proprioreceptori. Şi în acest caz, stimulii vor fi primiţi de către sistemul nervos, invitând la normalizarea funcţionarii articulaţiei, fără a fi nevoie de o manipulare în forţă.

Fascia – fiecare mişcare Bowen este efectuată la nivelul superficial al fasciei şi afectează relaţia dintre fascie şi nervii, muşchii sau tendoanele ce sunt mobilizate. Fascia joacă un rol important în coordonarea musculară, aliniamentul postural şi integritatea structurală şi funcţională. În urma unui traumatism, toate acestea vor fi afectate în mod negativ, deoarece fascia va deveni rigidă, contractata, torsionata şi deshidratată, aşa cum demonstrează lucrările Idei Rolf şi a multor altor osteopatii. Ca rezultat direct al unei şedinţe Bowen, se observa adesea slăbirea aderentei, înmuierea ţesutului afectat şi îmbunătăţirea posturii şi a mobilităţii, fără mobilizare forţată sau întindere.

Reechilibrarea sistemului nervos vegetativ – se pare că Tehnica Bowen are cel mai important şi profund efect în această zonă, unde este guvernat mecanismul de auto-vindecare al organismului. SNV controlează peste 80% din funcţiile corpului şi este foarte susceptibil la factorii externi de stress. Majoritatea oamenilor, trăiesc astăzi într-o constantă stare de stress şi hiperstimulare simpatică a SNV. Vindecarea are loc atunci când SNV trece de la dominantă simpatică la cea parasimpatică. Tehnica Bowen activează, ca un catalizator pentru această schimbare; în timpul şedinţelor, pacienţii adesea adorm sau cad într-o stare de profundă relaxare, auzindu-se cu putere peristaltismul. Aceasta indica trecerea către dominantă parasimpatică, cu reducerea stresului la nivel profund. Aceasta poate explica de ce, doar după câteva şedinţe Bowen, se reactivează frecvent procesul de însănătoşire, atunci când convalescenta în urma traumelor, bolilor sau intervenţiilor chirurgicale stagnează, sau se afla în stadiu de platou.

Punctele Trigger – multe din mişcările Bowen se suprapun sau coincid cu localizarea punctelor Trigger. Prin eliminarea acestor puncte Trigger, se înlătură senzaţia de durere şi se ameliorează mobilitatea articulaţiilor şi coordonarea musculară.

Punctele de acupunctură şi meridianele – majoritatea mişcărilor se suprapun peste punctele de acupunctură, iar unele traversează chiar două sau trei meridiane dintr-o dată. Practicienii de acupunctură au corelat indicaţiile şi efectele mişcărilor Bowen cu punctele corespondente din acupunctură. Aceştia au comentat şi asupra schimbării imediate a pulsului de acupunctură, ca răspuns la mişcări şi proceduri. Suprapunerea acestor două sisteme ar putea explica componenta energetică extrem de puternică a tehnicii şi efectul său asupra organelor interne.

Memoria celulară – oamenii de ştiinţă au demonstrat că unele mişcări specifice Bowen declanşează recuperarea memoriei celulare a organismului, prin accesarea “tiparului originar” şi reinstalarea parametrilor unei stări anterioare de bine şi echilibru.

Mecanismele declanşate de un tratament Bowen în cadrul sistemului nervos sunt foarte subtile, iar corpul continua să lucreze câteva zile după şedinţă. Din acest motiv, este ideal să se evite alte terapii corporale câteva zile înainte şi după o şedinţă Bowen, pentru că reacţia organismului la tratamentul Bowen să nu fie întreruptă.

Câteva dintre afecţiunile în care Tehnica Bowen şi-a dovedit eficacitatea sunt:

• Probleme scheleto musculare şi articulare (accidentări sportive, sciatica, umăr înţepenit, probleme la genunchi, luxaţii ale gleznei, restricţie de mişcare a gâtului, dureri de spate, boli profesionale, etc)
• Afecţiuni ale organelor interne (probleme la rinichi, ficat, vezica biliară, stomac şi intestine, etc)
• Dezechilibre hormonale şi emoţionale
• Stres şi oboseala cronică
• Migrene şi dureri de cap
• Afecţiuni respiratorii, bronşite şi astm
• Boli ale sistemului imunitar
• Afecţiuni neurologice

Material preluat de pe site-ul Asociației umanitare Marta Maria

*foto credit:http: www.bowenprofessional.co.uk