5 minute

Dieta ketogenică este recunoscută de specialiști ca o metodă alternativă de tratament în epilepsiile farmacorezistente, cum este și Sindromul Dravet. Cristian Mărgărit explică ce înseamnă acest tip de dietă.

Dieta ketogenică este recunoscută de specialiști ca o metodă alternativă de tratament în epilepsiile farmacorezistente, cum este și Sindromul Dravet. Un studiu realizat în Marea Britanie de o echipă de medici condusă de E.G. Neal și publicat în anul 2008, a arătat că 38% dintre copiii participanți au obținut reducerea cu peste 50% a frecvenței crizelor, iar 7% au avut ca rezultat un control îmbunătățit cu 90%.

Asociatia pentru Dravet si alte Epilepsii Rare a adresat câteva întrebări nutriționistului Cristian Mărgărit despre ce înseamnă această dietă și cum trebuie ea ținută pentru a avea rezultate.

Asociația pentru Dravet și alte Epilepsii Rare: Care este diferența dintre dieta ketogenică și alte diete cu conținut redus de carbohidrați?

Cristian Mărgărit: Dieta ketogenică presupune folosirea la maximum a grăsimilor ca sursă de energie. Cele mai multe diete sărace în carbohidrați (low-carb) sau chiar declarate “cetogenice” sunt, de fapt, diete hiperproteice, unde sursa principală de energie devin aminoacizii.

Pentru ca aminoacizii (proveniți din proteinele alimentare) să fie “arși”, ei suferă un proces numit “deaminare”, din care va rezulta și amoniacul, care este neurotoxic și care necesită eforturi suplimentare pentru a fi detoxifiat.

Folosirea grăsimilor ca sursă principală de energie generează un surplus de corpi cetonici, care pot fi detectați în urină. În funcție de obiective, această stare de cetoză poate fi mai puternică sau mai ușoară. Se poate ajunge și la situația în care toți corpii cetonici produși vor fi folosiți, deci în urină vor fi nedetectabili. Starea de cetoză la persoanele echilibrate metabolic este diferită de cetoacidoză diabetică, unde, din cauza deficitului de insulină, corpii cetonici pot fi produși în cantități excesive, alterând atât pH-ul sângelui, cât și diverse căi metabolice.

Deci, în dieta cetogenică “adevărată”, aportul de proteine și carbohidrați este redus, grăsimile reprezentând majoritatea energiei provenite din alimente.

ADER: Se poate urma dieta în același timp cu tratamentul medicamentos sau se exclud?

C.M.: Orice modificare a dietei, suplimentației sau medicației trebuie întâi discutată cu medicul. Dieta a fost propusă ca terapie înaintea apariției medicamentelor specifice și poate funcționa împreună cu acestea.

ADER: Ce alimente sunt interzise și ce alimente sunt încurajate în dieta ketogenică?

C.M.: Sunt evitate până la excludere alimentele bogate în carbohidrați, în special sursele de glucoză: zahărul și rudele sale (inclusiv siropul de arțar, mierea, siropul de agave, glucoza, fructoza, lactoza), cereale, pseudocereale și derivate (făina, produse de patiserie, prăjituri, pâine de orice tip), cartofi, fructe cu conținut mare de carbohidrați (mere, pere, banane, pepene, curmale, smochine, stafide, fructe uscate etc.). Se evită toate alimentele procesate care pot conține amidon sau alte surse de carbohidrați, aditivi de tip monoglutamat, uleiuri rafinate, margarină.

La persoanele deja adaptate la cetoză, cu efort fizic și masă musculară peste medie, sunt acceptate și legume sau fructe cu conținut scăzut de carbohidrați, în forme cu asimilare lentă (exlcus sucurile, gemurile, piureurile etc.): morcovi, țelină, sfeclă, fructe de pădure, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte). Pentru aportul de vitamine, minerale, fitonutrienți, antioxidanți și pentru potențialul alcalinizant (care să contracareze aciditatea generată de alimentele bogate în grăsimi și proteine) sunt incluse în dietă frunzele verzi (spanac, rucola, pătrunjel, mărar, leuștean, tulpini de țelină, salată verde, varză, ștevie, măcriș, leurdă, untișor etc.) și alte părți ale plantelor, cu conținut foarte scăzut de carbohidrați (castraveți, dovlecei, fasole păstăi, broccoli, conopidă, andive, sparanghel etc.).

O categorie specială o reprezintă algele (spirulina, clorela, kelp), prin aportul de oligoelemente (iod), vitamine, minerale. Fibrele solubile prezente în aceste plante produc, prin fermentație în tubul digestiv, acizi grași cu catena scurtă, ușor de folosit ca sursă de energie de către organism, cu avantaje inclusiv pentru menținerea cetozei.

Plantele aromatice de tip turmeric (curry), ghimbir, oregano, cimbru, salvie, coriandru, busuioc etc. conțin antioxidanți care protejează grăsimile atât în timpul gătirii, cât și după ce au ajuns în circulație (sânge).

Este încurajat consumul de grăsimi, cele mai utile fiind cele care aduc acizi grași cu lanț scurt și mediu: nucă de cocos, ulei de nucă de cocos, MCT Oil (trigliceride cu lanț mediu izolate din uleiul de nucă de cocos).

Dintre lactate selectăm produsele grase din lapte de capră și oaie (smântână fermentată și unt din smântână fermentată), animale crescute natural. Evităm laptele dulce, lactatele de vacă și brânzeturile fermentate (din cauza glutamatului, care poate afecta echilibrul neurotransmițătorilor și induce crize). Dintre plante bogate în grăsimi cele mai utile sunt nuca de cocos, avocado, măsline, nuci, semințe de cânepă, semințe de susan, semințe de in, alune de pădure, nuci de brazilia. Caju are un conținut prea mare de carbohidrați. Este de preferat consumul lor direct din surse, fără măcinare și preparare termică.

Proteinele provin din alimentele deja prezentate, problema fiind ținerea sub control a cantității de proteine, nicidecum asigurarea unei cantități minime. În general se depășește cantitatea optimă de proteine pentru că multe surse de grăsimi vin cu proteinele aferente.

Deci nu ne permitem să mâncăm carne slabă sau pește fără grăsime, ou întreg (albușul e proteină pură și dezechilibrează balanța), nuci și seminte în cantități foarte mari.

Suplimentele utile sunt cele cu grăsimi sănătoase (MCT Oil, CLA, ALA, Omega 3, Lecitină), enzime digestive (se găsesc și masticabile, ca niste “bombonele”, care vor ajuta și cu pofta de mâncare, în general foarte scăzută pe keto), probiotice, antioxidanți (astaxanthin, vitamina E) și protectori hepatici (inclusiv extract de anghinare și silimarină), plante cu efect coleretic și colagog (inclusiv sub formă de ceaiuri), magneziul, aminoacizii. Aminoacizii pot contribui la îmbunătățirea stării generale, fiind citați aici taurina, tirozina, 5-HTP, acetyl-carnitina.

ADER: Cât de repede de la începerea dietei ar putea apărea rezultatele?

C.M.: Dieta poate să funcționeze în câteva zile. Sunt și cazuri unde este nevoie de câteva săptămâni sau luni până se văd rezultatele

ADER: Cât timp trebuie ținută dieta? Dacă se opresc crizele, oprim și dieta sau o continuăm pe viață sau pe termen fix?

C.M.: Dieta se continuă pe viață, cu variații sezonale și cu ajustarea surselor de nutrienți și a proporțiilor în funcție de caracteristicile și răspunsul individual. Adică vara se pot include și cantități mici de fructe de pădure sau legume proaspete, dacă se face sport putem avea mai mulți carbohidrați și chiar proteine.

ADER: Dacă o zi nu putem respecta dieta (de exemplu, suntem în spital, pe perfuzii, sau bolnav) la ce ne așteptăm?

C.M.: În general, starea de cetoză se menține și câteva zile la persoanele adaptate, fiind de preferat aici evitarea alimentelor bogate în glucoză, ținând cont, bineînțeles, de restricțiile medicale. Există soluții și suspensii perfuzabile cu acizi grași și aminoacizi, pe lângă cele clasice, cu glucoză. Efectele vor fi, totuși, legate de complexul de factori individuali. Personal, consider că în această situație este mai bine să avem pauză alimentară (dacă sănătatea și rezervele corporale de grăsime o permit, desigur) decât să mâncăm alimentele nepotrivite, care pot duce și la o afectare a motivației pe termen lung (de exemplu pofta de dulce sau de alimente interzise). Din același motiv, nu recomand folosirea de “dulciuri de dietă”, chiar dacă ele pot conține ingrediente permise.

ADER: Există efecte adverse? Afectează dieta în vreun fel dezvoltarea copiilor?

C.M.: Dacă este ținută corect, cu alimente sănătoase, preparate corect, dieta poate fi ținută pe un termen nedefinit. În general, efectele adverse observate în trecut țineau mai mult de calitatea scăzută și diversitatea practic nulă a alimentelor folosite în studiile și experimentele științifice. Erau folosite chiar produse considerate astăzi toxice (caseină pură, margarină, uleiuri vegetale hidrogenate). După unele cercetări, se pare că starea de cetoză duce chiar la o mielinizare îmbunătățită și performanțe intelectuale crescute, atât pe moment, cât și pe termen mediu și lung.

Text preluat de pe siteul Asociației pentru Dravet si alte Epilepsii Rare

 

 

Comentarii

comentarii

Intră în comunitatea Supereroilor

Lasă-ne adresa ta de email și îți vom trimite ceva special în fiecare săptămână. Te poți dezabona oricând.

Supereroi Printre Noi
Suntem o un grup de oameni care, într-un fel sau altul, avem ceva în comun: o persoană cu nevoi speciale. Am ales să spunem aici poveştile lor, poveştile supereroilor care trăiesc printre noi. Pentru că de la ei am învăţat cea mai importantă lecţie de viaţă: fiecare zi dusă la bun sfârşit este o victorie!