Scrisoare către prieteni

Mai întrebaţi-ne o vreme despre planurile de vacanţe, deşi noi nu ni le mai facem. Ne ajută să simţim că avem în continuare prieteni, apropiaţi, ne ajută să fiţi sinceri cu noi, să ne spuneţi că şi voi sunteţi îngroziţi de ceea ce ni se întâmplă.

Acum un an pe vremea asta mă simţeam pe val, cum se spune. Mă bucuram din plin de zâmbetele de bebeluş ale Sânzianei, de drăgălăşenia Larei în rolul de soră mai mare, de relaţia foarte bună cu Bogdan, făceam tot felul de planuri pe termen mai scurt sau mai lung – de vacanţă cu prietenii, de implicare într-o cauză legată de leucemie, astfel încât să se simplifice procedurile de transplant, poate o afacere proprie şi multe altele… Gândurile mele zburau în toate direcţiile cu o viteză invers proporţională cu felul în care curgea timpul meu de proaspătă mamă.

Continue Reading →

Despre logopedie

Despre logopedie și cuvintele “comandă”, “sarcină” sau “obiective”, în jurul măsuței de terapie.

Ne-am apucat târziu de logopedie (avea deja mai bine de 2 ani și jumătate), deși am știut mult mai din vreme că vor fi probleme de vorbire. Însă, toate abordările pe care le-am văzut într-o primă fază m-au pus serios de gânduri: copil de 2 ani pus să stea la masă, pe scaun, oferirea de recompense (verbale sau materiale), folosirea cuvintelor precum “comandă”, “sarcină” sau “obiective”. Da, știu, există o școală întreagă în spate. Pentru mulți terapeuți, aceasta e singura cale și a nu o porni pe ea echivalează cu a-i refuza copilului tău o șansă.

Continue Reading →

Părinți neputincioși

Sistemul medical îi coboară pe părinți în ochii copiilor din supraoameni în ființe fără de putere, în doar câteva clipe, fără a pune pe altcineva în loc.

 

Cu toții sperăm, atunci când devenim părinți, că vom lua – într-o primă fază – cele mai bune decizii pentru copiii noștri. Când mai cresc un pic, ne dorim ca măcar să ne consulte când hotărăsc ce vor face în viață. Apoi, când cresc un pic mai mult, sperăm, dintr-un soi de comoditate burgheză, ca deciziile lor să fie în acord cu valorile noastre. Zilele acestea am învățat însă că sunt și decizii extrem de importante pentru copilul tău în care tu, ca părinte, nu ai niciun amestec. E o lecție grea, pe care nu doresc nimănui să o învețe în felul în care am învățat-o eu. Pe scurt, e lecția sistemului medical de stat din România, pe care, din păcate, de data asta nu am mai reușit să-l evităm.

Continue Reading →